luni, 31 martie 2014

Atenție la smartphone: s-ar putea să te facă mai puțin smart!

Hipocampul - regiune a creierului responsabilă cu orientarea spațială, dar implicată și în învățare, emoții, formarea de noi amintiri

În ce privește funcțiile creierului și procesele cognitive susținute de acestea, lucrurile sunt dictate de o lege simplă: folosește - și vei avea. Sau, cum spun englezii, “use it or lose it”.  

Într-un studiu încheiat în anul 2010 la Universitatea McGill, expertul în științe neuronale Veronique Bonhbot și echipa ei au raportat o descoperire neliniștitoare. Folosirea îndelungată a sistemului de pozitionare prin satelit (GPS) pentru a parcurge trasee necunoscute reduce funcția hipocampului – o structură cerebrală de forma unui căluț de mare, responsabilă cu memoria și orientarea spațială. Participanții la studiu care obișnuiau să se descurce în spațiu prin resurse proprii au prezentat o activitate cerebrală sporită și un volum mai mare al hipocampului decât participanții care foloseau GPS-ul. Mai mult decat atât, subiecții care nu se bazau pe GPS au avut rezultate mai bune la testele de memorie.

Același efect îl au asupra noastră telefoanele mobile. Smartphone-ul a devenit o extensie a creierului nostru, un fel de hard-disk extern pe care stocăm date importante, sau cu ajutorul căruia facem conexiuni și aflăm informații în momentul în care avem nevoie de ele, numai pentru a le da uitării imediat. Nevoia de a memora nu își mai găsește rostul.

Problema nu este folosirea smartphone-ului propriu-zis, ci faptul că acesta preia funcții ale creierului pe care putem să le executăm fără probleme. De exemplu, aplicația autocorrect. Este echivalentă cu a lua liftul, când avem scările la dispoziție. Ajungem mai repede la destinație, și cu senzația că viața este mai ușoară, dar mușchii noștri nu au mai beneficiat de antrenamentul necesar pentru a-i menține deplin funcționali. 

Timpul și progresul tehnologic nu pot fi întoarse, și nici nu ar fi realist să ne dorim așa ceva. Psihologii și neurologii ne avertizează doar să nu ne predăm ușor. Să nu cedăm mașinilor și aparatelor de tot felul – pe lângă timpul și banii noștri –  tot mai multe părți din noi, începând cu funcțiile cognitive și terminând cu nevoia de a învăța, curiozitatea naturală, încrederea în capacitatile noastre, sentimentul valorii personale.



miercuri, 12 martie 2014

Inamicul din umbră: credințele iraționale


Credințele iraționale reprezintă o serie de convingeri cu caracter rigid, care se formează mai ales în copilărie: fie în urma relațiilor cu părinții și cu alte persoane semnificative (frați, profesori, colegi), fie pur și simplu ca o consecință a stilului infantil de a gândi lumea - creativ, dar în același timp dihotomic, disproporționat, incapabil de nuanțare, atribuind greșit cauzele evenimentelor. 

Pentru că nimeni nu are grijă să ne învețe cum si în ce fel ne putem revizui credințele infantile, ele se perpetuează la vârsta adultă sub forma ascunsă a unor atitudini inconștiente. 

Problemele apar atunci când aceste atitudini inconștiente ne conduc atât gândurile, cât și comportamentele și modul în care ne raportăm la propria persoană și la ceilalți. Când se activează acest tipar învechit de funcționare, fie ne simțim noi înșine ca un copil neajutorat pe lângă cei din jurul nostru, fie chiar ei ne percep comportamentul ca fiind imatur. 

Iată o parte din aceste tipuri de credințe iraționale pe care le purtăm cu noi într-un mod inconștient și care se activează mai ales atunci când avem de-a face cu un eveniment semnificativ. Tu te regasesti printre aceste afirmatii?

1. Oamenii au nevoie de aprobare şi dragoste de la aproape toate persoanele pe care le consideră importante;
2. Pentru a fi o persoană de valoare trebuie să fii perfect competent şi adecvat în aproape toate domeniile;
3. Cei care îţi care greşesc trebuie să fie pedepsiţi pentru greşelile lor;
4. Este groaznic dacă lucrurile nu sunt cum aş dori să fie;
5. Tulburarea emoţională provine din presiunea exterioară şi nu-mi pot controla sau schimba sentimentele;
6. Ar trebui să-mi fie foarte frică de evenimentele incerte sau potenţial periculoase;
7. Este mai uşor să eviţi dificultăţile vieţii decât să le faci faţă;
8. Noi avem nevoie să fim dependenţi de cineva mai puternic decât noi înşine;
9. Evenimente din trecutul nostru ne influenţează prezentul iar noi nu mai putem schimba nimic în legătură cu aceste evenimente;
10. Oamenii şi lucrurile ar trebui să fie mai buni (e) decât sunt, aşa cum sunt ele sunt groaznice;
11. Trebuie să existe o soluţie perfectă la problemele cu care mă confrunt.



Autorii Howard Kassinove, Richard Crisci şi Solomon Tiegerman au realizat un inventar al ideilor și atitudinilor care se pot naște din aceste credințe iraționale. Scopul lor a fost acela de a descoperi, prin intermediul acestor idei, acele convingeri inconștiente pe care le aducem cu noi din trecut și care ne influențează într-un mod negativ emoțiile și comportamentul. 

Un scor mare la acest inventar indică o predispoziție pentru depresie.

Instrucţiuni: Care este opinia ta cu privire la următoarele afirmaţii folosind scala de mai jos:

            Acord
            Nesigur
            Dezacord

1. Oamenii au nevoie de dragoste şi aprobare de la aproape toţi cei pe care îi consideră importanţi.
2. Simt că sunt o persoană incapabilă când nu fac lucrurile la fel de bine ca şi prietenii mei.
3. Criminalii trebuie să fie sever pedepsiţi pentru greşelile lor.
4. Este groaznic când lucrurile nu sunt în felul în care îmi doresc să fie.
5. Câteodată, persoanele din familia mea mă fac foarte furios.
6. Sunt constant îngrijorată că mi se întâmplă accidente grave.
7. Este mai uşor să amân unele responsabilităţi şi dificultăţi decât să le fac faţă direct.
8. Devin supărat când nu este nimeni care să mă ajute să mă gândesc la problemele dificile.
9. Mă deranjează să recunosc că unele din gândurile pe care le am, de mult timp sunt neschimbate.
10. Ar trebui să mă supăr pentru problemele şi dificultăţile altor persoane.
11. Îmi este frică de faptul că nu găsesc cea mai bună cale pentru a fi de acord cu superiorii mei.
12. Devin supărat când altor oameni nu le place felul în care arăt şi îmi critică stilul de îmbrăcăminte.
13. A fi o persoană de valoare înseamnă să fii perfect adecvat şi competent în aproape toate lucrurile.
14. Duşmanii tăi ar trebui să sufere şi să plătească pentru acţiunile lor rele.
15. Devin supărat şi furios când planurile mele merg rău.
16. Nefericirea este cauzată de oamni şi evenimentele din jurul nostru şi nu avem aproape deloc controlul asupra lor.
17. Sunt frecvent îngrijorat că mă voi îmbolnăvi grav.
18. Devin foarte anxios şi încerc să mă opresc când trebuie să fac faţă sarcinilor dificile, ca de exemplu când trebuie să dau veşti proaste cuiva.
19. Noi avem nevoie să fim dependenţi de alţii, şi anume de cineva mai puternic decât noi înşine.
20. Devin depresiv când realizez că nu voi fi niciodată capabil să schimb ceva din obiceiurile mele.
21. Devin foarte trist când aud că cineva pe care-l cunosc este foarte bolnav.
22. Este groaznic că nu pot găsi soluţia corectă ori perfectă pentru problemele mele.
23. Când sunt la o petrecere mă simt foarte rău dacă unii cunoscuţi de-ai mei nu vin să mă salute.
24. Mă simt stângaci şi fără valoare când am un eşec la şcoală (serviciu).
25. Oamenii care sunt foarte răi şi imorali ar trebui să fie învinovăţiţi şi pedepsiţi.
26. Mă simt furios şi respins când opiniile şi ideile mele nu sunt acceptate.
27. Nu mă pot simţi decât respins şi trist când ceilalţi nu mă sprijină.
28. Când ceva este periculos şi cauzează o îngrijorare mare, ar trebui să ne gândim mereu la posibilitatea apariţiei ei.
29. În timp ce devin nervos, evit situaţiile în care va trebui să iau decizii dificile.
30. Devin anxios şi simt nevoia să fiu ajutat de alţii atunci când trebuie să mă confrunt singur cu responsabilităţile dificile.
31. Multe evenimente din trecutul meu mă afectează puternic, astfel încât este imposibil să le schimb.
32. Devin copleşit de emoţie când văd persoane cu retard.
33. Sunt îngrijorat că nu găsesc soluţia corectă la problemele mele de la şcoală (serviciu).

Pentru interpretarea chestionarului, trimiteti-ne rezultatele voastre la adresa de mail terapiepsiho@gmail.com